Social-democraţii anunţă că au finalizat textul moţiunii de cenzură împotriva guvernului condus de Florin Cîţu şi îl vor pune la dispoziţia tuturor parlamentarilor pentru iniţierea demersului în Legislativ. Prim-vicepreşedintele PSD, Sorin Grindeanu, afirmă că formaţiunea din care face parte este singurul partid parlamentar îndreptăţit să depună o moţiune de cenzură, deoarece are numărul necesar de senatori şi deputaţi.

Sorin Grindeanu: Noi avem o hotârâre a Comitetului Politic Național care spune următorul lucru: că vom depune moțiune de cenzură în momentul în care avem cele 234 de semnături. Venim cu textul, pe care îl punem la dispoziție și așteptăm să se facă numărul de 234. Dacă USR dorește să trântească acest guvern, și să nu fie doar un şantaj și o negociere în interiorul coaliției de guvernare, atunci semnează această moțiune.

Transmisiune de la Ateneul Român – Discurs al preşedintelui Klaus Iohannis

Klaus Iohannis: Bună seara! Domnule prim-ministru, domnule ministru al culturii, domnule președinte Constantinescu, domnule președinte al Academiei Române, onorați parlamentari, excelențe, doamnelor și domnilor, Ziua Culturii Naționale și aniversarea a 170 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu îmi oferă la începutul unui nou mandat de președinte al României fericitul prilej de a mă adresa creatorilor, personalităților și responsabililor din domeniul culturii și patrimoniului cultural din România. 

Mă bucur să îi pot felicita pe toți cei care au îmbogățit în anul care a trecut zestrea spiritualității românești. 2019 a fost, printre altele, anul sezonului cultural România – Franța, al proiectului Europalia, al Festivalului Internațional „George Enescu”. Îi aplaud pe cei care au dat strălucire în fața publicului din țară și de peste hotare expresiilor diversității culturii românești. 

Doamnelor și domnilor, în acest cadru deosebit, doresc să exprim respectul întregii noastre națiuni față de contribuția culturii la modernizarea și europenizarea României. Cultura a jucat un rol fundamental în cel mai important proces istoric al societății românești din ultimele două secole. Este suficient să ridicăm privirea spre cupola acestei săli pentru a constata cât de importantă era misiunea culturii în tânăra Românie independentă. Sprijinită pe opera cărturarilor iluminiști, îmbogățită de elitele pașoptiste, creația artistică se întâlnește cu educația și cunoașterea științifică pentru a da impuls meseriilor și marilor sectoare ale economiei. Nu întâmplător, aici, la Ateneul Român s-a legiferat Marea Unire a tuturor românilor, moment de la care am aniversat de curând un secol./aburtica/gioan/ Acum 100 de ani, în acest templu al artelor se consfinţea, din punct de vedere juridic, o stare de fapt care, înainte de a fi una politică, socială și de drept internațional, se conturase ca o pregnantă realitate culturală anticipată de elitele culturale românești și făcută posibilă prin asimilarea socială a valorilor Occidentului european, Unirea, marele proiect de țară înfăptuit acum un secol, a generat o amplă descătușare energiilor creatoare ale națiunii. Ea a încurajat și în același timp, a fost favorizată de înscrierea creatorilor români în marile curente europene și mondiale ale artelor, unde cultura românească s-a distins prin excepționalele contribuții. Educația și școala românească au acompaniat și au potențat acest proces. Demnă de această moștenire, România de astăzi este datoare să gestioneze cu responsabilitate și să o îmbogățească.

Doamnelor și domnilor,
Pe parcursul primului meu mandat de președinte al României am acționat pentru prezervarea memoriei naționale, pentru respectarea și valorificarea tuturor identităților culturale, inclusiv cele ale cetățenilor aparținând minorităților etnice. Drepturile creatorilor și accesul neîngrădit la cultură s-au aflat în mod constant în centrul preocupărilor mele. Aceștia rămân piloni importanți ai acțiunii mele și în noul mandat și se vor afla în continuare în spectrul intereselor noastre de securitate națională. Prezervarea și valorificarea patrimoniului cultural va reprezenta, din perspectivă internă, unul dintre obiectivele naționale de securitate. Această plasare a drepturilor culturale fundamentale între cele mai importante interese și obiective ale națiunii va trebui consolidată de o strategie pe termen mediu și lung a domeniului culturii și patrimoniului național. Voi sprijini o astfel de abordare, bazată pe soluții durabile, prin toate prerogativele mele constituționale.

Doamnelor și domnilor,
M-am angajat în campania prezidențială la un amplu proiect de reconstrucție, care să facă din România o societate a normalității, o țară în care statul să lucreze pentru cetățeni, iar drepturile acestora, inclusiv cele culturale, să fie în exercițiul lor, de zi de zi, garantate. Patrimoniul naţional, creativitatea și diversitatea expresiilor culturale se află printre resursele strategice ale României normale. Ele pot fi însă fructificate mult mai bine decât până acum. România trebuie să își depășească paradoxurile culturale, care, din nefericire, au caracterizat-o în ultimele decenii. Pe de o parte, artişti care se afirmă și se bucură de succes în fața publicului de pe toate meridianele globului, poeţi și prozatori elogiaţi la târgurile internaționale, iar pe de altă parte, un consum cultural dezechilibrat și o bază materială insuficientă și neperformantă. Cultura românească merită o infrastructură funcțională, un cadru administrativ stabil și crearea condițiilor pentru o resursă umană echilibrat distribuită teritorial. Mă aștept ca responsabilii și specialiștii domeniului cultural să stabilească cât de curând prioritățile și obiectivele concrete ale modernizării infrastructurii culturale naționale și să dea un conținut realist finanțării multianuale a acestora, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene.

Doamnelor și domnilor,
Cultura și patrimoniul românesc dau substanță unității în diversitatea Europei și contribuie la viabilitatea proiectului european. Departe de a fi contrapusă identității noastre naționale ori a celei specifice a minorităților etnice, apartenența noastră la Uniunea Europeană a condus la un dialog cultural benefic și activ, la deschiderea creației romanești către noi segmente de public, la punerea în valoare a patrimoniului cultural al comunităților. Din această perspectivă, voi urmări în cadrul Consiliului European să transpunem în fapte angajamentul din Agenda strategică a Uniunii Europene pentru perioada 2019-2024, care stipulează că, citez: „Vom investi în cultura și în patrimoniul nostru cultural, care stau la baza identității noastre europene” – am încheiat citatul.

Doamnelor și domnilor,
În urmă cu 170 de ani se năștea la Ipotești geniul poeziei universale, Mihai Eminescu. Ziua nașterii sale, pe care marele nostru poet a dăruit-o ca un arc peste timp culturii naționale, ne este un motiv de coeziune, un prețios prilej de consens și solidaritate. Sub lumina Luceafărului, să facem ca acest moment să ne inspire, iar anul care tocmai a început să fie unul fast pentru cultura românească și slujitorii ei. Vă mulțumesc! La mulți ani!